AM NĂSCUT LA MEDLIFE. CE MI-A PLĂCUT, CE NU MI-A PLĂCUT.

Prima opțiune pentru naștere a fost Medicover. Acolo era medicul care mi-a urmărit sarcina, dr. Cătălin Haiduc, acolo aveam și abonamentul de la serviciu(analize, controale, morfologii…toate au fost gratuite, astfel că am scutit ceva bani), îmi plăceau și condițiile din maternitate, însă în decembrie domnul doctor a plecat de la Medicover și a început colaborarea cu Medlife. Am avut o întâlnire cu dumnealui în care ne-a informat că urmează să plece, mi-a spus că își dorește ca pacientele să îl urmeze, dar dacă vreau să rămân la Medicover, se va asigura că mă lasă pe mâini de încredere. Nu mi-a promis că la Medlife lucrurile (în ceea ce privește nașterea) vor fi ca la Medicover, dar m-a asigurat de toată onestitatea lui și că va încerca să facă această experiență cât mai minunată. 

Nici nu era nevoie să îmi zică asta. Oricum l-aș fi urmat pentru că aveam încredere totală în el.

În fine, am făcut introducerea asta ca să înțelegi de ce am ales Medlife și cât este de important să ai un medic bun, care să te facă să te simți în siguranță pe parcursul celor 9 luni.

Ce mi-a plăcut la Medlife:

  • Doctorul meu, Cătălin Haiduc, un om bun, calm, profesionist desăvârșit. Mi-am dorit mult de tot să nasc natural și am reușit datorită dumnelui. A venit la spital noaptea, la o jumătate de oră după ce m-am internat și a comunicat în permanență cu mine despre ce urmează să se întâmple. 
  • Echipa medicală a fost ok: Asistentele amabile, moașa nu prea știu ce să zic…nu prea comunicativă(mai drăguță a fost după ce ne-am întâlnit a doua zi, în spital)
  • Medicul neonatolog, Alexandra Cozinov, a fost cea care a asitat la naștere. Mi-a facut primele poze cu bebelușul, iar de dimineață a venit la vizită și mi-a spus cum se prezintă bebele. Mi-a spus că urmează să plece în concediu și că vom rămâne cu o colegă de-ale ei, dr. Irina Cuzino. Mi-a plăcut și de dr. Cuzino. Nu m-a stresat cu alăptatul, verifica de fiecare dată dacă bebe suge cum trebuie, mi-a dat câteva tipsuri utile.
  • Asistentele de la ginecologie foarte drăguțe. Mereu mă întrebau dacă am nevoie de ceva, dacă mă simt bine.
  • Infirmierele ok.
  • Condițiile de cazare au fost ok. Am avut rezervă single cu tot ce a fost necesar.
  • Mâncarea ok. 

Ce nu mi-a plăcut la Medlife:

-Unul dintre medicii de gardă, Alexandrescu Cătălina. Ei bine, doamna doctor mi-a zis că nici vorbă  să nasc, dar mă internează pentru că am o ușoară sângerare. Nu mi-a spus de la ce ar putea fi, dacă trebuie să mă îngrijorez, etc. Pentru că am refuzat internarea, stimabila doamnă doctor, și ea însărcinată,  s-a enervat atât de tare, încât mi-a zis că dacă o să moară bebelușul să știu că ea mi-a explicat toate riscurile. Îngrozitoare atitudine. Noroc că nu m-am panicat. Am plecat acasă, dar am revenit peste vreo 3 ore. Am cerut să nu mai fiu consultată de doamna blondă, gravidă, ci de dr. Giuvelea. Oricum, asistenta a sunat-o spunându-I că ar prefera să mă vadă tot ea, dar a spus că nu mai vrea. În fine, m-a consultat dr. Giuvelea care m-a trimis direct în sala de nașteri. Despre ea n-am ce să spun. Mi-a fost indiferentă, chiar dacă am simțit o ironie în replica ei: ‘’bună seara…a doua oară.’’

-Asistentele de la neonatologie. Oh my God, cred că doar două dintre ele nu m-au enervat. În rest toate provoacă mult stres într-o perioadă în care mama este vulnerabilă. Deși se pretinde a fi o maternitate pro alăptare, asistentele în  permanență sugerează laptele praf. Cât am fost internată, bebele a stat doar cu mine, în rezervă. Când sunam să vină să o schimbe, îmi repetau de 3-4 ori că face pipi roșu, ca e deshidratată, că plânge de foame, că trebuie să îi dau completare. Una singură m-a ajutat cu alăptatul, niciuna nu mi-a arătat cum se schimbă un scutec. În ultima noapte de spitalizare, au ținut-o la lampă pentru că avea un ușor icter. Câtă presiune au pus pe mine că o să plângă de foame, că trebuie să îi dau lapte praf. Mi-au pus pompa de muls în brațe ca să îi las mancare peste noapte. Deși ma informasem destul de mult despre suptul bebelușului în primele zile de viață și de cât de mic e stomacul lui și cum câteva picături de colostru îi sunt suficiente și cumnata mea(consultant în alăptare)  mă asigurase de lucrurile astea, în noaptea aia am simțit ca cedez. Am stat și m-am muls, și am plâns. Atât de tare mă usturau sânii de cât îi ținusem la pompă și umplusem  biberonul cu 20 ml. Când i-am dus laptele asistentei, mai că m-a săgetat cu privirea. Știam placa, așa că am plecat spre salon și i-am zis ca ne vedem peste 3 ore. Apogeul nepăsării a fost în ziua când am plecat acasă. A venit asistenta să o ia pe bebeLuna la cântărit. Peste o jum de oră vine o altă asistentă și îmi spune pe un ton iritat: ‘’doamnă, vedeți că i-am dat să mănânce, a scos și aerul. A plâns non stop.’’ Am simțit că îmi fuge pământul de sub picioare. Nu avea cum să fie nemâncată pentru că asistenta cealaltă o luase de la sân. A urmat un schimb de replici deloc prietenoase, iar singurul ei răspuns a fost că asta e, nu s-a întâmplat nimic. Ba da, s-a întâmplat! S-a întâmplat să îți depășești atribuțiile, sa nu mă întrebi pe mine dacă vreau să o hrănești și să nu întrebi medicul dacă e cazul să te bagi,  să nu verifici că scutecul era plin cu caca și că de fapt din cauza asta plângea copilul. Scuzele de apoi nu m-au încălzit cu nimic. Deci oribilă experiență cu aceste femei. 

-Externarea. Deși ni s-a spus că vom pleca în jur de ora 14.00, ne-a prins ora 16.00 în maternitate. Și ar mai fi durat dacă nu începeam să ne agităm. Infirmierele veneau din oră în oră să verifice dacă am plecat pentru a pregăti rezerva pentru o altă mămică. 

-Dezorganizarea din maternitate. Mi-au scris greșit numele pe fiecare fișă. Copilul avea un nume, eu alt nume, pe fișa mea apărea alt nume. Ce o fi atât de greu? ZIMȚA, nu Zîmța, nu Zimțea.

Concluzie:

-Am avut un plan de naștere în care mi-am expus toate dorințele legate de travaliu, naștere și îngrijirea bebelușului. A fost respectat până la momentul cu asistenta de la neonatologie. Stabiliți împreună cu medicul vostru un astfel de plan.  

-Fiți ferme cu deciziile, chiar dacă vă simțiți copleșite. Până la urmă, vreți doar binele bebelușului vostru.

-Dacă aș mai naște la Medlife? Da, doar pentru dr. Haiduc. Și pentru că aș cunoaște deja cum stă treaba cu asistentele de la neonatologie, nici nu mi-ar mai păsa de insistențele lor. 

Totuși, sper să se schimbe ceva în atitudinea lor. Să fie mai oneste și să le încurajeze pe proaspetele mămici.

You may also like

Lasă un răspuns